INTERVIU/Dr ing. Liviu Mușat, directorul ADR Sud Muntenia:„Administrațiile locale ar trebui să se gândească la proiecte care sunt strict necesare comunității”

Directorul ADR Sud Muntenia, dr ing. Liviu Mușat, a acordat un interviu pentru Călărași24, în care a vorbit despre anul 2017, din punctul de vedere al atragerii fondurilor europene în cadrul programului Regio 2014 – 2020, dar nu numai, și a transmis totodată câteva sfaturi administrațiilor locale. De asemenea, în cadrul acestui interviu a vorbit și de un succes profesional recent – obținerea calificativului Magna cum Laude la susținerea tezei de doctorat cu tema „Turismul religios în nordul regiunii de dezvoltare Sud Muntenia”, la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, lucrare pentru care s-a documentat în ultimii trei ani în nordul regiunii Sud Muntenia.

Călărași24: Cum vedeți anul 2017, din punctul de vedere al atragerii fondurilor europene în cadrul Programului Operațional Regional pe care îl implementați?

Liviu Mușat: Suntem într-o perioadă foarte încărcată în ceea ce privește implementarea Programului Operațional Regional 2014-2020, în sensul că s-au lansat deja mai multe priorități de finanțare. Proiectele depuse au fost în mare parte evaluate din punctul de vedere al conformității administrative și eligibilității, iar următorul pas este reprezentat de evaluarea tehnico-financiară. Dacă nu vor exista contestații, chiar de la începutul lunii martie putem semna contractul de atribuire pentru achiziția de experți evaluatori, și astfel să demarăm cea de-a doua etapă de evaluare.

Totodată, încercăm ca până la sfârșitul primului semestru să transmitem Autorității de Management din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, toate contractele ce vor trece de etapa de evaluare tehnico-financiară. În momentul de față avem depuse la nivelul regiunii aproape 350 de aplicații. Cele mai multe, un număr de 270, au fost depuse de microîntreprinderi, ceea ce înseamnă că avem o cerere de aproape 120%, față de valoarea alocată regiunii, dar trebuie să fac precizarea că se mai pot depune proiecte în cadrul acestei linii de finanțare până în data de 27 aprilie. De asemenea, avem foarte multe proiecte depuse în cadrul Axei 5, pentru conservarea patrimoniului național cultural, unde cererea de proiecte pentru conservarea și valorificarea monumentelor este de 170%, județul Călărași bifând trei proiecte din cele 41 de aplicații depuse la nivelul regiunii noastre. Este vorba despre reabilitarea bisericilor din comunele Mănăstirea și Plătărești, precum și reabilitarea monumentului cunoscut drept „Poșta Veche” din municipiul Călărași, proiecte mari de ordinul milioanelor de euro.

Ne dorim ca până la sfârșitul primului semestru să depunem contractele la minister, asta însemnând că semnarea contractelor se va putea  face în prima lună de vară, iar în toamnă s-ar putea realiza licitațiile pentru achiziția de lucrări și proiectele tehnice (PT), pentru cele care nu au PT, și, dacă nu vor avea contestații, implementarea proiectelor ar putea demara chiar în această toamnă.

Călărași24: Ați menționat mai devreme de clădirea cunoscută drept „Poșta Veche”, un monument emblematic al municipiului. Existând un proiect depus în acest sens care a trecut de faza conformității și eligibilității, când sunteți de părere că va fi recondiționată această clădire?

Liviu Mușat: Pentru acest proiect, ca de altfel pentru toate proiectele care trec de prima etapă de evaluare, urmează etapa de evaluare tehnică și financiară, realizată de experți independenți. După ce toate condițiile sunt îndeplinite și proiectul intră la contractare, putem vorbi de implementarea efectivă. Așadar, realizarea proiectului va depinde foarte mult de administrația locală, dar și de câștigătorul licitației de lucrări. Sunt de părere că în trei ani ar putea fi finalizate lucrările, 39 de luni  fiind și termenul de finalizare al proiectului. Sper din tot sufletul că firma care va câștiga licitația se va ocupa serios de execuția lucrării, respectând cu exactitate caietul de sarcini și proiectul tehnic și realizând în final ceea ce trebuie.

Călărași24: Revenind la capitolul microîntreprinderi, ați punctat că au fost depuse nu mai puțin de 270 de aplicații pe acest segment. Ne puteți oferi mai multe detalii?

Liviu Mușat: Pentru dezvoltarea microîntreprinderilor sunt depuse la nivelul județului Călărași 22 de aplicații, 10 chiar din municipiul Călărași, iar aici regăsim proiecte de genul: creșterea capacității de producție, service auto, hală prelucrare sau producție de mase plastice, achiziționare de utilaje pentru crearea fluxului de producție, inginerie tehnologică avansată pentru proiectare 3D în industria auto, pensiune, activități de testare și analize tehnice. Din aceste 22 de aplicații, proiecte depuse exclusiv în mediul urban, 19 au intrat în evaluarea tehnico-financiară.

Călărași24: Ce sfaturi aveți pentru administrațiile locale? Ce ar trebui să facă să depună proiecte eligibile pe Regio?

Liviu Mușat: În primul rând administrațiile locale ar trebui să identifice nevoile comunităților pe care le reprezintă. Eu cred că în momentul în care faci un proiect doar de dragul de a obține niște finanțări, îți asumi o serie de riscuri, ce pot avea ca rezultate pe de-o parte incapacitatea de a duce la bun sfârșit proiectul sau de a susține cofinanțarea investiției, iar pe de altă parte asigurarea mentenanței proiectului, care trebuie să aibă o perioadă de durabilitate de trei sau cinci ani, după caz. Totodată trebuie respectați toți indicatorii prevăzuți în proiectul pentru care s-a obținut finanțarea nerambursabilă, de exemplu un număr anume de vizitatori, persoane angajate, persoane asistate, dacă este vorba despre un proiect social, și mulți alți indicatori, pe care îi verificăm în această perioadă de durabilitate, după finalizarea proiectului. Avem obligația să monitorizăm timp de trei ani proiectele europene implementate de mediul privat și cinci ani proiectele realizate de mediul public, după ce contractele de finanțare se finalizează, pentru a verifica dacă beneficiarii și-au respectat angajamentele după ce au obținut finanțare. Dacă nu și-au respectat aceste angajamente pe care și le-au asumat prin proiecte, există riscul să fie nevoiți să returneze fondurile obținute.

Administrațiile locale ar trebui să realizeze proiecte care sunt strict necesare comunității. Evident că nu le pot face dintr-odată pe toate, și atunci trebuie să realizeze o ierarhizare a proiectelor de investiții, pe care, ulterior, să le prioritizeze, ideal, într-un larg cadru partenerial, într-o dezbatere publică, în care să angreneze cât mai mulți cetățeni ai comunității, mediul de afaceri, mass-media, asociațiile profesionale, sindicatele și, dacă se poate, chiar și mediul academic. În altă ordine de idei este foarte important ca în administrațiile locale să se formeze colective de oameni cu experiență, care să transpună în proiecte ceea ce dorește comunitatea. Este foarte important să știi să scrii un proiect, să știi să implementezi un proiect, să știi să faci o achiziție publică, așa încât să nu existe probleme pe parcursul derulării investiției.

Călărași24: Considerați că funcționarii din administrațiile publice, în special din localitățile rurale sunt pregătiți pentru a face proiecte benefice pentru comunitățile pe care le reprezintă?

Liviu Mușat: Sunt unele comune care au angajați foarte buni, însă situația generală nu semnalează prezența unor funcționari cu expertiză în domeniu, din mediul rural cu preponderență.

Noi, în calitate de furnizori de formare profesională, ne-am preocupat de perfecționarea aparatelor de specialitate din cadrul administrațiilor publice locale în domeniile „Manager de proiect” și „Expert Achiziții publice”, cheltuielile fiind suportate de ADR Sud Muntenia. Am organizat în toate județele regiunii noastre cursuri exclusiv pentru administrația locală, reușind să formăm nu mai puțin de 700 de experți. Vom continua în semestrul al doilea să sprijinim autoritățile prin aceste cursuri de perfecționare, având în vedere faptul că a existat un mare interes exprimat în acest sens de mediul public din regiune. Faptul că funcționarii din administrațiile locale intră în contact direct cu experți ai ADR Sud Muntenia și ai Agenției Naționale de Achiziții Publice, este foarte important și de bun augur pentru creșterea expertizei profesionale din zona rurală pentru realizarea de proiecte.

Călărași24: Cunoscut este faptul că în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia există o echipă închegată de experți, oameni cu experiență. Aveți de gând să o extindeți?

Liviu Mușat: Cu siguranță, în măsura în care volumul de activitate va crește, vom face acest lucru. Deja se discută la nivel național, la nivelul ministerului, pentru înființarea unor centre de informare, așa-numitele ONE STOP SHOP-uri. În cadrul acestor centre se vor furniza informații despre oportunitățile de finanțare nerambursabilă, nu numai cu privire la Programul Operațional Regional, în care suntem implicați în prezent, ci absolut toate sursele de finanțare active de la nivel național, destinate mediului privat. Potențialii aplicanți vor fi sprijiniți în identificarea de surse de finanțare pentru realizarea investițiilor pentru care doresc să depună proiecte. Este un demers pe care noi sperăm să-l concretizăm cât mai curând posibil. Pentru Călărași suntem pregătiți cu un spațiu destinat centrului de informare în incinta fostului Fordoc.  În momentul în care se va stabili cu exactitate la nivel național care sunt atribuțiile Agențiilor pentru Dezvoltare Regională în funcționarea acestor centre de informare vom ști clar ce va trebui să facem. Și, desigur, vom redimensiona și personalul. Prin Serviciul Dezvoltare, suntem la curent cu toate sursele de finanțare active, pe care le centralizăm pentru a realiza lunar un Catalog al surselor de finanțare, pe care potențialii aplicanți îl pot consulta oricând doresc pe website-ul Agenției. Noi strângem aceste date de la diferiți finanțatori, nu numai din programele cu fonduri europene, burse, programele bilaterale ale României cu diferite țări, prin care se pot finanța anumite investiții, finanțatori privați etc.. Având în vedere această expertiză, avem capacitatea de cercetare și culegere de informații pentru a veni în sprijinul potențialilor solicitanți. Pentru buna derulare a activității acestor centre, va exista o comunicare strânsă între Agenții și MDRAPFE, astfel încât să creștem atât accesul celor interesați la informațiile despre fonduri nerambursabile, cât și gradul de conștientizare în rândul mediului privat despre oportunitățile de finanțare pe care le au la dispoziție.

Călărași24: La începutul acestei luni ați susținut teza de doctorat cu tema „Turismul religios în nordul regiunii de dezvoltare Sud Muntenia”, la Universitatea „Babeș Bolyai”

din Cluj-Napoca. Care au fost motivele ce au stat la baza cercetării științifice privind potențialul atractiv religios al județelor din nordul regiunii noastre?

Liviu Mușat: Teza de doctorat este un pas important în cariera mea și, în plus, faptul că am obținut calificativul Magna Cum Laude la prestigioasa Universitate „Babeș Bolyai” din Cluj, Facultatea de Geografie, este un motiv în plus ce-mi oferă garanția că acest demers științific, dar și de suflet, este recunoscut și apreciat la nivel academic. Bineînțeles că tema aleasă nu putea să fie alta decât una legată de regiunea în care îmi desfășor activitatea de aproape două decenii. Zonele ce au făcut obiectul cercetării sunt locuri pe care le cunosc bine, de care sunt profund atașat. Mai mult decât atât, consider că prin cunoașterea acestor locuri și prin activitatea derulată de Agenție timp de aproape 20 de ani, am, cel puțin, o datorie morală față de acest binecuvântat colţ de ţară, numit Sud Muntenia, precum și pentru oamenii care îl însufleţesc. Lucrarea mea de doctorat, intitulată „Turismul religios în nordul regiunii de dezvoltare Sud Muntenia”, analizează la nivel științific factorii ce pot contribui la dezvoltarea turismului religios, dar din perspectivă economică, cu ajutorul mediului de afaceri, împreună cu autoritatea bisericească și administrația locală, care pot contribui la creșterea economică a zonei. Teza are două analize ample, pe de o parte inventarierea patrimoniului religios, care reprezintă o zestre istorică impresionantă pentru identitatea națională și, de pe altă parte, inventarierea  infrastructurii de acces către obiectivele de cult, dar și de cazare, practic infrastructura turistică, care trebuie reabilitată astfel încât să creștem potențialul turistic în regiunea noastră.  Și doar astfel turismul poate deveni profitabil, putând să-și exercite funcțiuni economice. În această teză de doctorat am propus un set de trasee turistice, care conțin elemente comune, ce leagă două – trei județe, sperând să fie puse în practică într-un viitor cât mai apropiat. De asemenea, tot în acest studiu am analizat comportamentul turiștilor, prin chestionare complexe menite să dezvăluie informații importante pentru creșterea atractivității regiunii noastre. Teza de doctorat este o încununare a trei ani de documentare și cercetare științifică și am și câteva propuneri interesante, de exemplu îmi doresc ca de la anul să angajez în cadrul Agenției studenți de la facultățile de istorie sau de geografie, care să îndeplinească funcția de ghizi pentru monumentele identificate. De asemenea, îmi doresc în viitor să extind această cercetare la nivelul celorlalte județe din regiunea Sud Muntenia, pe care nu le-am acoperit în această teză. Inițial, în lucrare era cuprinsă toată regiunea, cu cele șapte județe, însă pentru o perioadă de doar trei ani era un volum enorm de lucru și, din acest motiv, profesorii m-au sfătuit să mă limitez la un teritoriu anume din regiune. Astfel am ales zona de nord cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, pentru că trebuie să recunoaștem că acolo sunt concentrate cele mai multe obiective turistice înscrise în patrimoniul religios.

Călărași24: V-ați gândit să scrieți o carte în acest sens?

Evident că m-am gândit la acest lucru, am obligația ca după finalizarea tezei de doctorat, în 24 de luni, să public cercetarea științifică și o voi face cu drag. Sper ca până la vară să și realizez acest lucru.